Sărbătoarea Sfinților Martiri Brâncoveni ctitorii Mănăstirii Hurezi (Video)

Astăzi joi 16 august 2018, Biserica Ortodoxă alcătuită din ierarhi, diaconi, preoți și credincioși dreptmăritori au adus cinstire unei mari familii creștine care întreaga viață a luptat pentru păstrarea unității, demnității și valorilor spiritual – culturale ale neamului din care provin dobândind astfel Cununa cea neveștejită a muceniciei . Este  vorba despre  Marele Voievod  muntean Constantin Brâncoveanu dimpreună cu cei patru copii Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfătuitorul lor Ianache Văcărescu . Această familie deținea mai multe moșii printre care și locul situat în apropierea pădurilor unde acum 301 ani, locuiau păsările nopții numite huhurezi . Aici voievodul muntean Constantin hotărăște să edifice un locaș monahal de închinare populat inițial de călugări  edificiul     începe să prindă viață în anul 1695 fiind considerat perla domniei brâncovenești însăși domnitorul își pregătește singur mormântul aflat în pronaosul bisericii mănăstirii, dar care din păcate rămâne gol datorită faptului că osemintele au fost aruncate   în marea Marmara,fiind  apoi pescuite de niște greci care le – au îngropat pe o insulă din largul mării. În 1720, văduva Marica l-a adus în țară și l-a înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitorie a domnului. Lespedea nu a fost inscripționată, pentru a nu a afla turcii că trupul a fost adus în țară, însă văduva domnului a inscripționat numele Constantin Brâncoveanu în caractere chirilice pe candela de argint, inscripție redescoperită în 1914.
Rămășițele pământești au fost dezgropate în secolul al XX-lea în două rânduri, în 1932 și în 1985. În 1932, osemintele domnului au fost identificate cu prilejul unei cercetări arheologice desfășurate la biserică, în coordonarea lui Virgil Drăghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. În 1985 au avut loc lucrări de consolidare ale mormântului, conduse de arheologul Panait I. Panait.
În perioada 12 – 15 mai a anului 2014, când în Patriarhia Română se comemorau 300 de ani de la nașterea în ceruri a celor 6 vrednici  luminători ai Ortodoxiei , cripta Bisericii Sfântul Gheorghe Nou situată la chilometrul zero al orașului București, a fost redeschisa fiind identificate trei sicrie; într-unul din ele erau rămășițele lui Constantin Brâncoveanu, un craniu cu urme corespunzând descrierii morții și celelalte oase dispuse sub formă de cruce (în alt sicriu erau oasele soției și ale unora dintre urmașii săi). Patriarhia Română a însărcinat cu această cercetare arheologică o echipă de la Muzeul Municipiului București, completată de două persoane de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române.
Tot în 2014, cu prilejul aceluiași eveniment  Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică.”
La 21 mai 2014, în ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, a avut loc o procesiune cu moaștele de la Catedrala Patriarhală din București până la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, la eveniment participând patriarhul Daniel, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și mii de persoane. Drumul urmat a fost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate după deshumarea din 1932. Racla va rămâne expusă în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, cu excepția unor viitoare evenimente religioase.
În 2018, astăzi joi 16 august necropola brâncovenească închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena, situată în apropierea pădurii huhurezilor de unde și numele orașului Horezu,  de astăzi recunoscut în lume pentru  mănăstire și ceramica locală. Peste  2000 de credincioși ortodocși români și străini însoțiți de preoții lor au venit sa aducă prinosul lor de mulțumire și recunoștință închinându – se raclei ce adăpostește cinstitele moaște. Slujba solemnă de astăzi a fost săvârșită pe o scenă special amplasată  în curtea ansamblului  monahal constituit actualmente de maici aflate sub conducerea maicii stavrofore Ambrozia , stareța așezământului,
Din soborul arhiereilor slujitori au făcut parte:
     Înaltpreasfințitul Părinte IRINEU,  Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolitul Olteniei
Înaltpreasfințitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului
Înaltpreasfințitul Părinte VARSANUFIE, Arhiepiscopul Râmnicului
Preasfințitul Părinte NICODIM, Episcopul Severinului și Strehaiei
Preasfințitul Părinte ANDREI, Episcopul Covasnei și Harghitei
Preasfințitul Părinte SILUAN, Episcopul Ortodox Român din Ungaria și Locțiitor al Episcopiei Daciei Felix
Preasfințitul Părinte PAISIE LUGOJANUL, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei
Înconjurați de soborul de preoți și diaconi slujba a debutat la ora 9.00

În cuvântul de învățătură împărtășit obștii monahale, preoților și pelerinilor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Dr. Irineu a accentuat faptul că „Sărbătoarea Sfinților Mucenici Brâncoveni: Constantin Vodă, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și Sfetnicul Ianache, ne reunește pe toți în această mănăstire, ctitoria lor, după Praznicul Adormirii Maicii Domnului. Acești sfinți au fost foarte legați de cinstirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu. Dumnezeu a rânduit ca sfârșitul lor din lumea aceasta să fie în ziua acestei prăznuiri, nu ca și cum ar întuneca cinstirea Maicii Domnului prin sângele lor, prin tristețea morții lor, ci au înnobilat și mai mult această prăznuire a Maicii Domnului întrucât sufletele lor au fost date în mâna lui Dumnezeu, iar Mântuitorul Hristos, Cel Care a primit sufletul Preacuratei Sale Maici și a înfiat-o și a ridicat-o la ceruri, Acela a primit și sufletele sfinților martiri și i-a așezat în ceata mucenicilor, mărturisitorilor lui Dumnezeu, în lumea aceasta și în ceruri”.

Înaltpreasfinția Sa a subliniat vocația mărturisitoare a Sfinților Brâncoveni, dar actualitatea vieții acestora ca pildă de urmat în societatea actuală: „Sfinții Martiri sunt împreună cu Mântuitorul Hristos pentru că mărturisirea lor, cuvintele pe care le-au rostit în momentul acela, că sunt creștini, acelea sunt cuvintele Duhului. Sfinții Martiri  Brâncoveni sunt modele de unitate națională, modele de învățătură, de viețuire, de frățietate, pentru că avem nevoie, în aceste timpuri, de mai multă iubire, mai multă frățietate, mai multă înțelegere. Cu Sfinții Martiri Brâncoveni suntem întotdeauna ocrotiți de Dumnezeu, pentru că ei, împreună cu toți Sfinții români, se roagă pentru poporul acesta”.

În încheiere, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Irineu și celorlalți ierarhi care au participat la hramul Mănăstirii Hurezi, autorităților centrale și locale, preoților, monahilor, monahiilor și închinătorilor prezenți la Sărbătoarea Sfinților Martiri Brâncoveni.

Sursa text Secretariatul Parohiei Băbeni III Valea Mare,  , Arhiepiscopia Râmnicului și Constantin Brâncoveanu 1988 -1714spot foto idem Secretariatul Parohiei Băbeni III Valea Mare foto preoții Ștefan Zară și Petre Popa precum și istoricul Florin Epure