De ce începe Anul Nou bisericesc la 1 septembrie

-
Anul Nou Bisericesc, spre deosebire de Anul Nou civil, începe la 1 septembrie.

Data aceasta de 1 septembrie pentru începutul anului bisericesc a fost împrumutată de la evrei care sărbătoreau atunci anul civil, potrivit Sinaxarului din Mineiul zilei de 1 septembrie.

Evreii încep calendarul cu luna Tişri, adică cu septembrie. În prima zi din luna septembrie, evreii aveau zi de odihnă şi aduceau Domnului ardere de tot.

Potrivit tradiţiei, Mântuitorul Iisus Hristos şi-a început activitatea publică în ziua de 1 septembrie, când a intrat în sinagogă şi a citit cuvintele prorocului Isaia care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască:

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Şi să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61, 1-2 şi Luca 4, 18-19).

Un alt motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi a lunii septembrie este tradiţia moştenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a început creaţia lumii.

Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.

Tot în ziua de 1 septembrie, Biserica a rânduit să fie pomenit Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.

Sursa articol consemnat de Iulian Dumitraşcu și publicat pe site - ul Agenției de știri Bazilica secțiunea Eparhii spot foto Secretariatul Parohiei Băbeni III Valea Mare arhivă pe 31 august 2018

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Consiliul Național Bisericesc reunit în ședință de lucru

-
Imagine
În Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale a avut loc ieri, 13 februarie, ședința de lucru a Consiliului Național Bisericesc, organism central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Națio­nale Bise­ricești. În cadrul ședin­ței prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost aprobat Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2017, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română. „În acest an Centenar, au o semnificație deosebită lucrările Consiliului Național Bisericesc, ale Adunării Naționale Biseri­cești și ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, organisme centrale care se întâlnesc în aceste zile la București pentru a evalua activitatea desfășurată de Biserica noastră în anul 2017”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de deschidere. În continuare, Patriarhul României a prezentat sinteza acti­vităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, cu titlul „Lumina sfintelor icoane și
Citiți mai multe

Biserica Ortodoxă Română, un actor principal în menţinerea sănătăţii românilor. În Patriarhia Română funcţionează 45 de instituţii medicale şi farmaceutice

-
Imagine
Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în rândul păstoriţilor ei a vizat dintotdeauna atât partea trupească cât şi cea sufletească. Predicarea iubirii milostive trebuie însoţită şi de practica iubirii milostive, smerite faţă de semenii noştri, spune Patriarhul Daniel. Cuvintele sale sunt argumentate din plin de faptul că în cadrul Bisericii Ortodoxe Române funcţionează 45 instituţii de tip medical şi farmaceutic care oferă servicii gratuite sau compensate, în funcţie de caz. ________________________________________ O istorie multiseculară în slujba aproapelui ________________________________________ De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit actul medical, sub oblăduirea ei luând fiinţă primele unităţi spitaliceşti din ţara noastră. Astfel, în vechime, pe lângă biserici şi mănăstiri au fost construite diferite aşezăminte sociale destinate ajutorării bolnavilor, instituţii ce purtau numele de bolniţe. Bolniţa de la schitul Jgheabul (cca. 1310) şi bolniţa lui Anastasie Crimca
Citiți mai multe

31 ianuarie 2018. Parastas pentru Voievodul Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia

-
Imagine
În ziua de 31 ianuarie se împlinesc 600 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Mircea cel Bătrân, Voievod al Țării Românești  și ctitor al Mănăstirii Cozia. Pentru comemorarea Domnitorului ctitor de lăcașuri sfinte și apărător al neamului, Arhiepiscopia Râmnicului a inițiat la începutul acestui an o serie de manifestări  cultural-duhovnicești. Mărturia sa spirituală și strădania recunoscută în întreaga lume de a crea relații apropiate între creștinii din diferite state europene, a fost vădită și în lucrarea ctitoricească dar și prin dorința de a fi înmormântat în pronaosul Mănăstirii Cozia pe care, și în felul acesta, a apărat-o peste veacuri.  De aceea, Biserica a rânduit să fie pomenit la Sfânta Liturghie în rândul ctitorilor, iar în mod special, anul acesta, Chiriarhul Râmnicului a rânduit să fie săvârșite slujbe de pomenire la momentele comemorative. Prin urmare, miercuri, 31 ianuarie, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie va săvârși slujba de parastas pent
Citiți mai multe